Posts Tagged ‘edith piaf’

Musique

20 Octombrie 2009

Mi-e greu sa scriu fiindca creierii mei se leagana odata cu capul in ritmul muzicii. Cuvintele pina sa se formeze in varful degetelor se plimba si curg dintr-o parte in alta, ca intr-un ciur care le cerne fin, numai ca de data asta nu le cerne, doar le amesteca mai tare. 🙂

Azi toata dimineata am ascultat Roxette pe Youtube. De la o melodie la alta si la alta si inca una, si tot asa, vreo cateva ore, timp in care mi-am amintit ca oamenii astia cantau superb, mi-am dat seama ca stiu mai multe melodii decat credeam, si m-am intrebat oare de ce n-au mai scos nimic nou de multi ani? Si, cu tristete am inceput sa caut data in care s-au despartit, dar am dat peste ceva mult mai interesant: in 3 zile au primul concert impreuna dupa 8 ani. Roxette revine in concerte!

Vreau la concert la Roxette! Anul asta canta doar in olanda si germania, si n-am bani de dus 😦 Am si gasit bilete, ba chiar si avion pina acolo, dar la un calcul sumar am zis ca imi depaseste situatia financiara de moment 🙂 Sper sa mai aiba concerte si la anul, undeva prin Europa, fiindca nu cred sa ajunga chiar la noi… Uaaaai, ce tare vreau la concert la Roxette!

Dupa prinz mi-am amintit de cd-ul pe care-l am la mine, primit cadou de la cineva care s-a gandit la mine si la sufletul meu, si mi-a trimis coloana sonora de la „La Mome” (la vie en rose). L-am primit acum o saptamina, impreuna cu un album cu fotografii de pe strazile din Montmartre, ca sa ma topesc de tot de placere si sa ma bucur si vizual, nu numai auditiv, dar (mi-e rusine sa recunosc dar asta e!) CD-ul l-am uitat in geanta, si abia azi il ascult. Da, e Edith, dragostea mea Edith, aceeasi Edith care ma fascineaza de cand am auzit prima data Milord. Edith pe care am fost s-o caut la Olympia si pe strazile vechi din Paris, Edith a carei voce ma face sa plutesc aproape fizic si sa inteleg ca levitatia e posibila. 🙂

Acum imi vibreaza in urechi un rrrrrien de rien, ma leagana usor La Foule, inima imi bate in cadenta data de Padam, iar lui Milord stiti deja ca nu-i pot rezista, asa ca dansez… mais oui, dansez, Milord…

Anunțuri

Pozele de a doua zi, Paris

22 Ianuarie 2009

Am stat doar doua zile la Paris, dar au fost doua zile pline. Simbata ati vazut deja pe unde-am fost. Am pozat tot ce vrusesem sa vad in prima zi, Note Dame, Ile Saint Louis, Le Louvre cu piramida lui, Roata mare de unde am vazut Champs Elysees de sus si Domul invalizilor si Turnul Eiffel, si daca nu stateam prea mult la poze cred ca mai aveam timp, de la 12 cand am ajuns, pina la 6 cand am plecat spre Versailles, sa mai vedem cate ceva. Dar a fost, cum ziceam, tot ce-mi propusesem, si urma sa ajung la Claudiu si Raluca si cei doi prichindei nemaipomeniti ai lor, si era si asta o chestie pe care abia o asteptam.

Iata prichindeii:

Clara

Clara

Luca

Luca

Am fost asa de vrajiti de ei, incat acum vrem si noi doi la fel. 🙂 Daca s-ar putea si de varstele lor direct ar fi grozav 🙂 Sunt pur si simplu minunati. N-are nici o legatura cu faptul ca sunt nepoteii mei, da? 🙂

Duminica am fost impreuna cu ei in Paris, atit cat am avut timp, sa vedem Sacre Coeur si sa vedem Parisul de acolo, de pe colina Montmartre, de pe stradutele pline de istorie, sa vedem piata artistilor… A fost grozav. Stradutele alea pietruite si strimte au fost ceea ce visam sa vad. Pare mai adevarat Parisul acolo decat in centru. Cred ca e un defect de-al meu, imi place tot ce e vechi, cu istorie mustind pe la colturi. Pacat ca am avut asa de putin timp, fiindca trebuia sa ajungem la concert. Altfel m-as fi plimbat aiurea pe strazi, printre case, printre oameni… Dar si concertul era… cum sa spun, era.. tot o incursiune in trecut. Tot un fel de intoarcere in timp. Si pe deasupra, pentru el mersesem acolo… Era visul meu – cantecele lui Edith Piaf in sala Olympia… daca ar fi sa cauti sufletul ei undeva, cred ca acolo ar trebui cautat.

Dar pina la concert am sa va arat niste poze de la Sacre Coeur si din cartierul Montmartre.

Le Lapin Agile, Cabaret

Le Lapin Agile, Cabaret

Casutele vechi

Casutele vechi din Montmartre

Sacre Coeur

Sacre Coeur

Parisul vazut de sus

Parisul vazut de sus

Sacre Coeur

La Basilique du Sacré Coeur de Montmartre

Soare deasupra Parisului

Soare deasupra Parisului

Suntem la Paris

Suntem la Paris 😀 si e atit de frumos...

la Paris

Eu, deasupra tuturor

la Paris

Ok, fie! Noi, deasupra tuturor 🙂

Si pina sa ajungem la concert am avut timp sa mincam la un mic restaurant pitoresc, in Montmartre, unde ne-am lasat pe mina gazdelor noastre si am mincat mincare traditionala frantuzeasca – supa de ceapa (e grozava, stiu ca dupa nume n-ai zice, dar e tare buna), melci (umf a fost curajosul, dar am incercat si eu de la el si n-as zice nu a doua oara. lui i-au placut si mai mult de-atit) si … ah, nu mai stiu cum ii zice… ceva de ratza.. confit de canard sa fie? Asta n-am gustat ca nu mai puteam minca un gram, asa ca umf va poate spune cum a fost. Parea sa se bucure de ea tare mult asa ca rea n-avea cum sa fie. 🙂 Poze la mincare n-am facut, asa ca uite una cu La Maison Rose, unde am mincat:

La Maison Rose

La Maison Rose

Si apoi am fost sa ne luam biletele de la casieria salii de concerte Olympia, cu o ora inaintea inceperii. Si cum mai era o ora, ne-am si plimbat un picutz prin jur…

la Olympia

Ati ghicit, nu-i asa? La Olympia, cu biletele in mina

Place Vendome

Place Vendome

Place Vendome

Cine e mai fericit ca mine?

Heh, poza de mai sus are nevoie de mai multe cuvinte. Ar trebui sa se numeasca in felul urmator: „Cine e mai fericit ca mine? Sunt la Paris cu Umful meu, e un soare grozav, ma plimb pe linga L’Opera si mai e doar o ora pina la concertul la care visez de ani buni, fara sa fi crezut ca o sa ajung vreodata sa-l vad. Concertul cu melodiile lui Edith Piaf la Olympia. Pst! Si totul e real, am verificat, nu dorm! E cineva mai fericit ca mine acum?”

Place Vendome

Place Vendome

Opera din Paris

L'Opera

Si apoi am ajuns la concert. Jil Aigrot, Hommage a Piaf. Eram acolo. 😀 Statea sa inceapa… La Olympia…

Edith Piaf, Olympia

Sa fie Edith...?

Jil Aigrot, Olympia

Ba nu, e Jil. Dar muzica... Ah, muzica... Ce pacat ca n-o puteti auzi.

Jil Aigrot, Olympia

A tinut 2 ore jumate. Si totusi s-a terminat asa repede...

Jil Aigrot, Olympia

Dar mi-am luat autograf. Multumesc umf ca nu m-ai lasat sa plec fara 🙂

Si dupa concert am fost sa vedem o vestita moara… rosie, inrudita cu sala de concerte la care tocmai fusesem, iar apoi ne-am reintalnit cu „gashca” pe Champs Elysees, linga Arcul de Triumf.

Moulin Rouge

Moulin Rouge

arcul de triumf

L'arc de triomph

Champs Elysees

Champs Elysees si La Grand Rue

Si gata, nu ajunge? Apoi ne-am dus acasa. 🙂
http://s270.photobucket.com/albums/jj118/teribilisimo/paris2009/?albumview=grid – link la album

À Paris

11 Ianuarie 2009

Je vais voir le moulin d’la Place Blanche,
Le tabac et le bistro du coin,
J’aurai l’voir la prochaine Dimanche
Avec mon homme, mon ami, mon copain.

Da, banuiesc ca va intrebati cum stau cu sanatatea mentala in momentul asta. M-am apucat sa parafrazez cantece de Frehel. (la mine in cap versurile de mai sus nu se aud decat pe fundal muzical de mars – ta-tatam, ta-tatam, ta-ta-taaa-ta – nu garantez ca asta era melodia, dar parca…)

Hihi, habar n-aveati ca e un cantec, cu atit mai putin cine e Frehel, nu? Ok, cantecul e veeeechi, de cand era bunica fata, deci inteleg daca nu-l stiti. Eu am melodia pe niste casete vechi, cu clasicii muzicii franceze, asa ca nu o puteti asculta decat daca veniti pe la mine si daca mai gasesc caseta. 🙂 Cred ca sunt cel putin 6-7 ani de cand n-am mai ascultat-o. Sigur e pe undeva, totusi…

Nici YouTube nu-l stie, asa ca nu va pot da decat link la cuvinte, sa le vedeti si voi, ca exista, nu-s nebuna. http://fr.lyrics-copy.com/frehel/ou-est-il-donc.htm vedeti refrenul – pe ala l-am parafrazat sa se potriveasca situatiei.

Cine nu stie franceza sa ridice mina. Pai e frumos? Eu ma chinui aici sa va vorbesc in versuri, sa gasesc cantece, sa va spun ce mare bucurie ma cuprinde, si voi nu stiti franceza?! IN-GRO-ZI-TOR!!

Cine stie franceza deja s-a prins ca ziceam ca ma duc sa vaz diverse locuri duminica viitoare, cu umfu’ meu. Alea diverse locuri se gasesc toate la Paris. Bine, eu ma duc simbata, dar cantecul era cu duminica si chiar rimeaza, asa ca nu puteam sa-l schimb. Duminica in schimb este o zi foaaaarte importanta. Sa va spun de ce.

Stiti ca va scriam despre vise si impliniri, si ca urmeaza sa-mi indeplinesc unul acum, la inceput de an? Ei bine, intotdeauna am visat ca se va inventa masina timpului si voi putea sa ma intorc in timp sa aflu marile intrebari care au framintat intotdeauna omenirea: daca Barba Albastra avea barba chiar albastra, daca Diogene chiar traia intr-un butoi, sau daca vorba „sa-ti fie frica si de umbra ta” vine de la Bucefal, calul lui Alexandru cel mare. Dar cum fiecare are pasaricile lui, ei bine eu, in primul si in primul rind, inainte de rezolvarea acestor mari mistere, m-as fi dus sa o ascult pe Edith Piaf cantand. La Olympia, sala ei favorita, sau oriunde altundeva, sa stau intr-un colt si sa imi umplu sufletul de muzica.

Nu va impacientati, masina timpului nu s-a inventat. Inca.

Dar ma voi duce, totusi, s-o vad pe Edith Piaf cantand. La Olympia. Duminica viitoare.

Nu e vorba de vreo tehnica moderna de holograme, de proiectie de filme sau de cine stie ce tehnologie de ultima ora, si nici nu mi-am pierdut mintile de tot. E pur si simplu vorba de un concert si o farima de imaginatie. Concertul e sustinut de Jil Aigrot, care interpreteaza pe scena si in film, cantecele lui Edith Piaf. Farima de imaginatie imi apartine, si e nevoie doar de o farima pentru a o vedea pe Edith pe scena cand ma voi duce la concert, in locul lui Jil Aigrot.

Asa ca weekendul viitor voi atinge o stea din universul meu. 😀 Poate ca nu are aceeasi magnitudine pentru restul omenirii ca primul pas pe luna, dar pentru mine numai gandul ca ajung la Paris, sa o vad pe Edith Piaf cantand, ma face sa plutesc pe nori de vreo luna incoace.

O zi jumate la Paris, cu Umf, plus un concert de vis. Cred ca am sa calc doar pe nori si pe curcubee inca multa vreme de-acum inainte. 🙂

La foule

27 Mai 2008

Caut valsuri de nunta… Adica eu caut unul singur, nu mai multe, doar sa-mi placa si sa-l putem dansa.
Pana acum am vrut sa gasesc o melodie cunoscuta, dar eu stiu care-s valsuri? Mai sunt si afoana, ce sa fac?!
Am cautat apoi de la Edith Piaf, si se pare ca a cantat foarte putine valsuri. Singurul pe care-l pot gasi este La Foule, si imi place tare mult, dar ma intreb daca nu e cumva prea rapid pentru abilitatile noastre…
Va trebui sa exersam mult 🙂 

Alte idei, cineva?

 

Milord

30 Ianuarie 2008

Allez, venez, Milord!
Vous asseoir à ma table;
Il fait si froid, dehors,
Ici c`est confortable.
Laissez-vous faire, Milord
Et prenez bien vos aises,
Vos peines sur mon coeur
Et vos pieds sur une chaise
Je vous connais, Milord,
Vous n`m`avez jamais vue
Je ne suis qu`une fille du port,
Qu`une ombre de la rue…

Am melodia pe repeat in winamp si o tot ascult de o vreme. Cred ca pot s-o ascult la infinit.
Mon Dieu! qu’elle était belle – j’en ai froid dans le coeur…
M-a fascinat de cand am auzit-o prima oara si nici nu stiam ce-i aia muzica bine. Cand am auzit-o am realizat ca exista muzica pe lume.
Vocea, melodia, nebunia, dansul… Sunt total si iremediabil indragostita de ea.
E prima melodie de care-mi aduc aminte, prima care mi-a atras atentia si care m-a vrajit.
Ma pierd in ea. Inchid ochii, uit unde sunt. Si plutesc.

Venez dans mon royaume… J’écoute Madame Piaf… et je flotte sur les nuages

Voila, c’est ça!
Allez riez! Milord
Allez chantez! Milord
Ta da da da…
Mais oui, dansez, Milord…
Ta da da da…
Bravo! Milord…
Encore, Milord…
Ta da da da…

Ma intreb de cate ori am ascultat-o azi…

[later edit: http://www.trilulilu.ro/dutz1981/03438f5e007393 daca vreti sa ascultati]