Acum o luna ne-am hotarit sa ne luam o saptamina de concediu cat Umf e inca in tara, si dupa minute lungi de socoteli dificile si estimari anevoioase ne-a iesit ca fix saptamina viitoare e cea cu pricina, asa ca ne-am trecut-o in calendar. Ne luam concediu. Dar unde mergem?
In afara tarii e prea scurt o saptamina, si pe deasupra vrem sa ne odihnim, nu sa vizitam. La mare e prea frig, ca abia-i aprilie. La munte e si mai frig. Si-atunci unde? Optiunea 3, undeva unde-s ape termale, fiindca oricat ar fi de frig, in apa e cald. Si fiindca nu stiu decat doua locuri, am ales locul cel mai apropiat. Mergem, deci, la Herculane.
Am cautat hotel cu piscina cu apa termala, am gasit si am si platit sejurul, ca sa fiu sigura ca mergem. Ba am cautat si „obiective turistice” ca sa avem ce vedea daca ne plictisim. Concediul este gata planificat. Ce mai ramine? Pai… cum ziceam, coincidentele concediului.
Unele trebuiau prevazute, anume ca am inceput procesul de mutare – ne mutam din garsoniera noastra intr-un apartament – si ideal ar fi sa fim aici ca sa-l continuam, procesul asta complex pentru care am colectionat cutii de carton care zac acum prin casa, inca goale. Dar asta e, mutatul sa astepte, daca se suprapune cu concediul il aminam.
Altele insa, nu puteau fi prevazute de acum o luna, si anume ca fix saptamina asta se reediteaza potopul lui noe si ploua de maine si pina simbata cealalta. Deci ori gasim ce sa facem pe ploaie, ori ne-ntoarcem acasa cand ne plictisim si ne apucam de umplut cutiile – apropo, cartile chiar sunt la fel de grele ca si caramizile, am testat. Oricum, fie, concediu peridiluvian! O sa facem haz de necaz daca altceva n-avem ce face 😀
Dar mai e inca ceva ce nu putea sa nu se-ntimple, ca doar nu era sa lipseasca marte din post, am temperatura. 38,2 acum vreo ora. 37 acum, dupa un paracetamol si-o aspirina, luate impreuna sa nu se simta stinghere. Si frisoane, mai devreme si noaptea trecuta. Am tremurat azinoapte de ziceai ca dorm afara in haine ude, nu inauntru, cu pilota, la temperatura interioara de 25,4 grade celsius. Si dupa ce m-am imbracat sa scap de frig, am inceput sa sufar si de cald. Nu imi explic cum poate sa-mi fie si frig si cald in acelasi timp, dar se pare ca nu-i imposibil. Noroc ca pina la 7 jumate imi trecuse tot si dupa un dus fierbinte am avut o dimineata grozava. Acum pe seara s-au intors si febra si frigul. Le-am pus pe fuga, insa Geo imi zice ca cel mai probabil m-am facut cu o frumoasa enterocolita si ca o sa ma mai streseze cateva zile.
Asadar si prin urmare, concediul asta pare ca n-ar veni chiar in cel mai potrivit moment, sau… mai degraba el vine bine acum, ca e nevoie de el – celelalte evenimente puteau sa mai astepte un pic…
Ma hidratez intens, la recomandarea si insistenta medicului, ceea ce inseamna, pe linga vizite dese la tauleta, ca acum il astept pe Umf sa vina cu 4 sticle de apa de izvor (dupa care a plecat acum o ora jumate, dar s-a oprit la o cafea „cu baietii”), ca mi-a fost teama sa nu cumva sa ramin fara lichide pina maine. 🙂 Umf zice ca izvorul ar putea fi cu program, ca altul pe care-l stie el si se inchide la ora 11… Mi se pare ciudat, dar posibil. Or fi insa si izvoare non-stop, nu? Daca eu imi dadeam seama de lipsa acuta de apa fix la 11 si 2 minute, ce faceam?
Ma duc sa ma hidratez inca un pic… Ne auzim peri- sau post-diluvian, in functie de prezenta sau lipsa internetului in hotel. Pupici.
Vorbe si ganduri 