Posts Tagged ‘dimineata’

Dimineata nebuna..

9 Decembrie 2010

Stiti butonul de snooze al alarmei de la telefon? Ala care ii zice sa sune 5 minute mai tarziu, ca n-ai chef sa te trezesti chiar acum cand suna ea. Si eu il stiu. Dar nu-l folosesc. Fiindca ma streseaza sa sune din nou in 5 minute. As prefera sa sune in 10. Dar ce conteaza, oricum ma trezesc eu in maxim 10 minute si fara alarma, acum ca deja a sunat si e ora de trezit. Si daca nu m-as trezi, in 15 minute probabil ca Pixica va vrea sa fie bagata in seama, sau i se face foame, sau pur si simplu vrea sa vada ce zgomot fac cheile cazand pe parchet. In orice caz, nici o sansa de a dormi prea mult, asa ca ce-mi trebuie mie butonul de snooze? Apas stop la alarma si gata. E ora 8:00. Mai stau 5 minute in pat si apoi ma duc sa ma spal pe fatza.

……..

„5 minute” mai tarziu deschid ochii, Pixica doarme linistita, afara aceeasi dimineata innorata, ma uit la ceas: 8:24.

Eh, multicel. Cam lungi astea 5 minute. Ma mai uit o data, sa fiu sigura. 9:24. Cee? CAAAT? 9:24!!!!

Ma ridic. Trebuie sa plec la serviciuuuuuu! Trebuia sa cam ajung deja! Care e primul lucru pe care trebuie sa-l fac? Sa ma imbrac! Doua drumuri panicate inainte si inapoi, intre balansoarul pe care atarna haine si sifonier. Imi trag pantalonii pe mine. Mai fac un drum, deschid usa de la sifonier, o inchid. Deschid alta usa, o inchid. Deschid iar prima usa, o inchid. Ma intorc la balansoar, iau ceva de acolo si ma intorc la sifonier de unde scot intr-un final niste haine. Oricare! Ma imbrac.

Ma spal pe fatza. Caut cu disperare pieptanul. Imi amintesc ca nu-l mai gasesc de doua zile, iau peria, reusesc sa-mi prind parul (stramb). Ma spal pe dinti. Ma enerveaza parul dar n-am timp sa-l prind din nou. Dau sa ma incalt – nu i-am pus Pixicii mancare!

Pun mancare la Pixica, scot mancare pentru cateii de la bloc, indes in ghiozdanul de laptop o cutie de cornulete ca sa imi iau si eu micul dejun la serviciu, arunc o privire prin camera sa vad ce am uitat: vad telefonul pe pat. Iau telefonul, ma incalt, iau bobitele pentru catei, pun ghiozdanul in spate, bag telefonul in buzunar, imi dau seama in ultimul moment ca n-am ochelarii la ochi. Recuperez si ochelarii de pe pat, arunc o privire la ceas – 9:34.

Ies. Dau sa incui. Am in mana cheile de la serviciu. Gasesc cheile de acasa, incui. Cobor, apar cateii, stau sa le dau sa manance. (Nu pot sa le las mancare, fiindca ala de-mi place mie e un bleg si ii mananca altii mancarea daca nu i-o dau din mana direct lui. In plus mai e si mofturos. Dar ce sa-i fac, daca e simpatic…) Intr-un final termin cu cateii, fac doi pasi mai departe spre serviciu si ma opresc.

9:44 – intru inapoi in casa: imi uitasem geanta! Intru, iau geanta, ma loveste brusc realizarea ca trebuie sa ma spal pe maini ca am pus mana pe catei. TREBUIE. N-am cum sa ma impotrivesc, ma spal pe maini. Mai trebuie sa fac si pipi, dar aia se poate amana pana ajung la serviciu. Spalatul insa e imposibil de amanat. 😛

Ies (cu geanta cu tot de data asta), dau sa incui usa, imi amintesc ca n-am vazut Pixica inauntru. Deschid usa, nu e. Ma uit pe holul blocului, Pixica mirosea o coaja de mandarina de langa ghena de gunoi. Uah! Pixicaaaaa! Treci in casa!!! Intra Pixica. Incui. Iese vecinul, coboram impreuna cu liftul. Parca si liftul se misca prea incet azi! O zbughesc din scara lasand vecinului un „La revedereeee” plutind in aer in urma mea.

La 10:00 ajungeam la serviciu.

Dimineata de luni

26 Mai 2008

M-am trezit la 8, Singing In The Rain sunîndu-mi dulce la ureche, anuntîndu-mă că ar fi ora de ridicat din pat. Ce melodie superbă ca să-mi încep dimineaţa… Numai că azi dimineaţă nu mă gîndeam decît cum să fac să îl opresc mai repede, şi să mă bag la loc sub pilota, în braţe, în pat. Mai stau 15 minte, zic eu în gînd, pe un ton plîngăreţ-rugător, adresîndu-ma… cine stie cui? Se pare că am o conştiinţă sadică de la care trebuia să primesc aprobare.

Şi fiindca era încă adormită, conştiinţa m-a păsuit de data asta, aşa că m-am cuibărit la loc. Pe la 8 jumătate m-a trezit mîţa, şi mi-am adus aminte (brusc!) ce voiam eu sa fac dimineaţa asta, aşa că am sărit din pat şi m-am uitat dezorientată în jur, să văd unde am proiectat pixica ce, cu jumătate de secundă înainte fusese pe burta mea, în pat. Era bine, puţin nedumerită, dar nu păţise nimic, aşa că am început să mă plimb prin casă, neştiind ce să încep mai întîi.

Trebuia să fac exerciţiile pe care le-am început sîmbătă, le-am decretat zilnice, le-am sărit apoi duminică şi le-am reluat azi (8:45), să fac un duş, să îmi caut pantofii de dans pentru diseară, să mă pieptăn (8:55), sa pun nişte poze pe memory stick, să le pot duce la fotograf sa le scoata azi, să copiez alte poze de pe camera pe laptop, să dau de mîncare la pixică (ce nu avea nici o jenă în a-mi aminti asta), să ud plantele, să îmi amintesc unde am pus acele de păr şi să le iau la mine pentru că fac o probă de coafură de nuntă înainte de dans diseară, să-mi caut şosete, să mi le dau apoi jos că mă încalţ cu papuci şi nu-mi trebuie şosete, să-mi bag laptopul în ghiozdan, telefoanele în geantă şi să plec. Ma spăl pe dinţi, dau să încui uşa, apoi îmi amintesc că nu i-am lăsat mîţei mîncare pentru mai tîrziu, aşa că mă întorc să-i pun, apoi îmi dau seama că nu trecusem nici pozele de pe cameră pe laptop şi nici de pe laptop pe memory stick, aşa că iau la mine cardul de memorie de la cameră şi memory stickul, că fac transferurile mai tîrziu.

Cînd să ies din nou din casă îmi aduc aminte că n-am mîncat nimic, aşa că deschid frigiderul, mă pierd cîteva secunde admirînd spaţiul infinit comprimat acolo, inventariez cu o privire scurtă tot ce e comestibil şi constat că singura posibilitate de a lua ceva la mine stă într-un iaurt activia cu fibre, de baut.

Am rezolvat şi dilema asta, am înghesuit în 30 de minute căt nu a încăput ieri în cele 4 ore cît am pierdut pe acasă pînă să plec la bucureşti. Nu mai rămîne decît… restul zilei, cele 14-15 ore care urmează 🙂

Pisica desteptatoare

25 Februarie 2008

Pendule cu cuc, ceasuri de masa banale, ceasuri electronice, ceasuri cu radio, ceasuri de mana, telefoane cu ceas, combina audio cu functie de trezire, lampa programabila cu lumina puternica, apel telefonic de dimineata…toate astea si probabil multe alte metode de trezit la ora fixa exista si au existat dinainte sa imi pot eu aminti. Nici unul nu este insa la fel de eficient ca pisica desteptatoare.

Pixie

Am pisica de 5 zile si am verificat in amanunt mecanismul. Cititi in continuare rezultatele experimentului.

Citește restul acestei intrări »