Posts Tagged ‘dubai’

Dubai – safari, beduini, furtuna, shisha

17 Decembrie 2008

Asta faceam eu exact acum 3 saptamani. Era miercuri. Marti fusesem la Abu Dhabi, apoi seara in club, asa ca nu m-am trezit prea devreme, dar m-am trezit, ca plecam in Desert Safari pe la 2-3 dupamasa. A fost o zi plina miercurea aia. Am plecat pe la 4. Safariul a inceput prin drumul pina acolo. Ce-i drept, desert e peste tot in Dubai, asa ca n-am fi avut mult de mers, dar dune bune de derapat si sarit nu gasesti chiar peste tot, asa ca trebuia sa ajungem in locul acela special. Si am ajuns. Ni se spusese ca s-ar putea sa fie frig pe seara, asa ca sa luam cu noi si un pulover, dar cand am urcat in masina am vazut ca unii deja purtau puloverul. Erau 25-28 de grade, asa ca mi s-a parut ceva ciudat, doar ca dupa conversatii cu indianca infofolita am aflat ca de, la ei sunt temperaturi de iarna astea… si normal sa se imbrace femeia. (ca idee, temperatura n-a scazut si eu am stat in maieu pina noaptea tarziu)

Pe dune

O pornim pe dune

Pe dune

Cu masina pe nisip

Soferii aveau ceva experienta -al nostru ne-a spus ca facea asta de vreo 7-8 ani – si se miscau frumusel cu masinile. Faceau oamenii o gramada de derapaje, urcari de pante abrupte si coborire cu semi-rotire din varf de duna, mers cu masina inclinata si tot ce se putea face, si era destul de interesant, dar eu una n-am fost asa impresionata, mai ales ca eu eram deja obsinuita cu din astea de la cum conduce Umf. Eh, mare brinza ca el conduce pe strada si nu pe nisip? Nu prea era diferenta – tot derapaje controlate, smucituri bruste, sarituri peste canale… Indianca se pare ca nu era obisnuita, ca a trebuit sa oprim sa-si descarce stomacul, la un moment dat. Heh, si eu care aflasem ca in India se conduce ca-n codru, ca nu respecta aia nici o regula. Se pare ca la noi se conduce mai… creativ, decat in india 🙂

cu atv-ul pe dune

Nu erau numai jeepuri pe dune

apus pe dune

Cobora soarele peste dune

Apus in desert

Apus in desert

Si am ajuns la tabara de beduini, sau bine, la o tabara care trebuia sa semene cu una de beduini, ca doar nu aveau beduinii toalete si frigidere unde sa-si tina sucurile, sau curent electric si boxe ca sa le danseze tantile din burice. Am avut curiozitatea de a ma urca pe o camila (dromader, toate au o singura cocoasa aici) ca sa vad cum e, si e tare ciudat. Noroc ca era camila cu minere, ca altfel nu stiu cum as fi facut sa ramin in sa. Si nici calaritul… hmm.. s-o fi zicand camilitul? ca e clar, calaritul vine de la cal… Oricum, nici mersul pe camila nu e chiar o joaca de copii. Noroc ca mergea camila incet si calm. Plictisita, saraca.

Tabara

Tabara de beduini

camila

Dromaderul

eu pe camila

In plin proces de ridicare/coborire (cum ziceam, noroc ca avea minere!)

dansatoarea

Dansatoarea din buric

dansatoarea

Cu sunculite suprapuse, ca asa-s dansatoarele din buric

Si dupa ce am pozat/dansat, ne-am pictat cu henna, am mers cu camila-cu-minere si am mincat chestii arabesti – bune, apropo – ne-am imbracat in masini pentru livrat inapoi pe la casele noastre. N-am mai plecat peste dune, ca acum, cu stomacurile pline, nu cred ca mai tineam la zdruncinaturi. Am ajuns repede la drum asfaltat si de-acolo usurel pina in oras, unde, culmea, incepuse sa picure usor. Ne uitam si nu ne venea sa credem. Eu auzisem ca nu ploua acolo decat la inceput de an, asa pe ianuarie, vreo saptamina doua, si atit. E suficient. Sa nu se umezeasca prea tare nisipul in desert. Pina sa ajungem la supermarketul de unde ne luase masina a inceput sa toarne serios, asa ca omul, saritor, nu ne-a lasat la supermarket, ci ne-a dus pina acasa. Ploua ca vara, furtuna, tunete, traznete, riuri de apa pe strazi… N-am putut surprinde aceste minuni fiindca ploaia nu prea da bine pe camera, dar macar am incercat.

Ploaie torentiala

Ploaie torentiala

Riuri pe strazi

Asa aratau strazile

Cum am aflat insa curind, nu toate strazile aratau asa, fiindca de, Dubaiul e lung si… nu plouase peste tot. Am iesit la un ceai si-o shisha dupa ce s-a terminat ploaia, si ne faceam probleme ca nu mai gasim terase uscate. Heh! La vreo 15 minute de mers cu masina vedem ca nu e nici macar ud pe jos. Terasele pline, deschise, si mirosind a toate aromele de shisha pe Marina Walk. Doar fintina arteziana ce uda un pic peisajul pe acolo. Am surprins-o in exercitiul functiunii.

La terasa

La terasa in Dubai Marina

La terasa

Reflexii

La terasa, shisha

Baietii fumau shisha cu arome de pepene sau cirese

Fintina arteziana

Fintina arteziana

Fintina arteziana

Tot fintina arteziana

Fintina arteziana

Si iar fintina, dar mai de departe

Si cam atit a fost ziua de miercuri. Joi ne-am trezit si mai tarziu si ne-am dus la acvariu in Dubai Mall, linga turnul ala inalt de tot si inca neterminat, vineri am fost sa vedem hotelul nou, atlantis, si nou-lansatul Madagascar 2 (care apropo, e superb) si simbata de dimineata am plecat inapoi acasa. Scurta vacanta, dar plina. 🙂 Si se mai intreba Sofia de ce n-am ajuns la plaja? 🙂 Fiindca dormeam mult si aveam zilele pline. Urmatoarele poze vor fi de la acvariu.

Acvariul

Acvariul imens de la Dubai Mall

Astazi e ziua… fara sosete

4 Decembrie 2008

Astazi e ziua cand am in sfirsit timp sa scriu 10 cuvinte pe blog.

Astazi e ziua cand o sa descarc pozele din dubai care sunt inca pe camera. (promit! parol!)

Astazi e ziua cand am primit bancnota de 100 de miliarde de dolari.

Astazi e ziua cand i-am aruncat -din greseala- odata cu gunoiul, toate sosetele negre ale lui umf. (ok, era aseara, dar se incadreaza in 24 de ore)

Astazi e ziua cand imi iau pixica inapoi acasa. 😀

Astazi e ziua cand am auzit povestit cum unul dintre vecinii lui andrei se lua de masina de pompieri venita la incendiu ca a oprit pe locul lui de parcare. (trebuie s-o auziti de la el, am ris de n-am mai putut)

Astazi e ziua cand… eh, ce mai conteaza? Hai mai bine sa va povestesc cum e cu sosetele. Povestesc si de dubai, cand pun pozele.

Venind noi din concediu cu doua geamantane de haine, urmarea logica este ca vom avea de spalat gramezi. Si am pus la spalat, partea non-neagra de rufe. Partea neagra nu mai avea loc pe suportii de uscat rufe, asa ca am aminat spalarea lor. Pina aseara. Drept urmare, punga cu sosete negre (si… lenjerie intima, tot neagra) a zacut linga masina de spalat doua zile, pina s-au uscat hainele de pe sirma. Si din nefericire tot acolo si-a trait viata si punga de gunoi. Asa ca aseara, venind eu de la serviciu hotarita sa pun la spalat, m-am impiedicat de punga de gunoi de linga masina de spalat. De pungile de gunoi de linga masina de spalat. Suparata ca atita gunoi – doua pungi pline! si doua sticle goale! – pot sa stea neduse si sa ma incurce in procesul spalarii rufelor, le-am luat pe fiecare de cate o ureche (sau cate un dop) si le-am dus la ghena de gunoi. M-am intors fericita ca acum am loc sa bag rufele in masina si… ia rufele de unde nu-s!

Atunci m-a traznit ideea… Nu cumva… si cocosu-ngaima „Da”! (nu stiti poezia? aduceti-mi aminte, v-o zic alta data. e o poezie frumoasa. incepe cu „undeva, intr-o padure, cu alune, fragi si mure…”). Si mi-am dat seama ca abordasem o solutie mult mai radicala decat spalatul. Aruncasem cu totul rufele murdare. Eh, o parte dintre ele. Partea apartinand lui Umf. 🙂 hihihi. „Sosetele mele de tenis? Toate?” „Da iubitule, toate sosetele tale negre…” si adaug incet: „si… underwear… stii… mai ai doua perechi in sertar si… aia de pe tine…”

Mosul meu nicolae (poreclit umf) mi-a adus telefon smecher cu taste multe. Din pacate se pare ca umf n-a prea fost cuminte si mosul lui, in loc sa-i aduca, i-a luat. Pacat ca n-a asteptat sa le spal, ca le lua curate. 😀

Azi mergem la cumparaturi… de sosete. 🙂

Concertul Kylie Minogue

24 Noiembrie 2008

Concertul in sine a fost total neprogramat pentru noi doi. Si cam totul s-a petrecut pe ultima suta – ba, ce spun eu, pe ultimii 10 metri. 🙂 Intr-un fel… ne-am pomenit si noi pe-acolo. Ca sa va spun povestea de la capat, am sa incep cu dimineata – care e un fel de-a spune, fiindca ne-am trezit pe la 2 dupa-amiaza.

Ca tot omul dupa somn, eu deschid frigiderul, iar umf deschide mailul. In frigider era un peisaj dezolant – nimic de mincare. Pe mail surpriza insa: un coleg de-si luase bilete la concert ne spunea sa ne ducem noi, ca el nu e in dubai si nu are cum sa se duca. Bun, zic, mergem! A… ce concert? Kylie. Cand? Pai… diseara! Aha, si biletele? Sunt platite, dar trebuie luate de undeva – nu stiu de unde. Unde e concertul? Undeva in Dubai sau Abu Dhabi.

Pai la ce e bun internetul decat la chestii din astea? Hai sa vedem unde canta Kylie. Dupa 5 minute aflasem: Dubai Festival City. Aflasem si unde trebuie sa sunam ca sa vedem cum ne luam biletele, singura problema era ca vineri (weekendul prin partile astea este vineri si simbata) nu raspundea nimeni la telefon. Mai erau cam 3 ore pina cand incepea sa se intre la concert, asa ca l-am pus pe omul cu bieltele sa caute daca nu cumva primise detalii mai precise cand le cumparase si ne-am dus sa luam micul dejun, pe la ora 15:00.

Ne-am mai lalait la o cafea, am printat foaia cu comanda de bilete, ca s-o avem la noi, ne-am dus in mall la un alt magazin de unde s-ar fi putut cumpara biletele, sa vedem daca le putem ridica de la ei (nu, bineinteles), si cum n-a sunat pina la 6, am intrat la un film. De desene animate: Igor. Dragut. Nu l-am vazut pina la capat, ca pe la 19:10 primim telefon: biletele se ridicau de la poarta de intrare la concert, intre orele 10:00 si 19:00. Pai… e 19:10 si Festival City e cam la o ora de drum. Mergem? Hai! 🙂

Si am ajuns, am ocolit parcarea de 3 ori, am gasit loc, am urcat, am gasit intrarea, si acolo am gasit doua cozi monumentale cu oameni care aveau aceeasi hartiuta ca si noi si care-si ridicau biletele de la ghiseu. Hihi, deci ajungem la concert pina la urma. Aveam bilete VIP, asa ca la urmatoarele cozi monumentale dupa ce am luat biletele, a trebuit sa preschimbam biletele in bratari galbene, pentru a putea intra in zona neagra. Interesante coduri de culori. A mai trebuit si sa las aparatul la intrare. 😦 Bummer.

Am stat apoi la cea mai inceata coada dintre toate, cea la voucherele cu care puteai sa-ti cumperi suc si apa. Si cum le-am luat si pe alea, cum a inceput concertul. Pozele care urmeaza sunt facute cu telefonul, asa ca nu comentati calitatea…

A, si nu au fost artificii. Ca m-a intrebat mama – am vazut artificiile? Nu. Fusesera la deschiderea hotelului Atlantis, cu o seara inainte. Cred ca ma duc sa vad si hotelul zilele astea. Macar la ala o sa am aparatul foto cu mine, sa fac poze frumoase.

Mare pe ecran si mica de tot pe scena. O vedeti?

Mare pe ecran si mica de tot pe scena. O vedeti?

)

N-aveam zoom. Si era ditamai scena. 🙂

Asa ca am pozat si eu ecranul mare de deasupra

Asa ca am pozat si eu ecranul mare de deasupra

)

Fiinta din lumina pura e kylie 🙂

Tot pe ecran se vede mai bine...

Tot pe ecran se vede mai bine...

Din pacate am pozat numai partea de sus. Era imbracata in majoreta...

Din pacate am pozat numai partea de sus. Era imbracata in majoreta...

si-a tot schimbat tinutele cat a tinut concertul, vreo doua ore

si-a tot schimbat tinutele cat a tinut concertul, vreo doua ore

Si gata cu pozele.

Si gata cu pozele.

prima zi in dubai

22 Noiembrie 2008

N-am inceput eu prea bine calatoria, fiindca mi-am rupt o unghie la check-in, cand puneam bagajul pe banda, si am gasit pe cineva pe locul meu in avion, care nu vorbea decat turca, asa ca n-am avut cum sa-i zic ca e pe locul meu. Dar am uitat repede totul cand am vazut istanbulul noaptea, vasele de croaziera pline de luminite plutind pe linga mal, strazile, moscheele luminate, totul de la mica inaltime, fiindca aterizam pentru escala de o ora jumate.

A durat un pic pina sa primim tichetele de imbarcare, dar oricum nu aveam mare lucru de facut in aeroport. Am gasit un pic de net si l-am anuntat pe umf ca vin! pazea! Plecam de la ultima poarta, 223, asa ca am avut drum lung, dar a meritat, cand am urcat in 777-le de emirates, ditamai magaoaia, cu 7 locuri de-a latul si nu stiu cate de-a lungul, unde 4 ore au trecut imediat. Are televizoare individuale, pentru fiecare scaun, si filme noi, muzica buna, joculete, showuri tv, cam tot ce vrei sa vezi. Eu am renuntat sa ma joc, atunci cand mi-am dat seama ca sunt varza, si m-am resemnat sa vad un film. Un film jumate, de fapt, ca in 50 de minute cat mai ramasesera am dat drumul si la Prince Caspian, din narnia, dar n-am ajuns nici pina la jumate ca hop, a aterizat avionul, fix la timp, la 01:15.
Iar kilometri de plimbari pina la verificarea de pasapoarte, luat de viza, scanat de ochi – nu cred ca voiau sa imi dea prescriptie de ochelari noi, dar cine stie? sa vedem cand ma intorc daca ma asteapta cu unii deja facuti…- si in sfirsit recuperat de bagaj si intilnit umf care ma astepta de 2 ore.

Si a inceput ziua in dubai. Frumos, cu umf, flori si cadouri, cu plimbare cu masina prin peisaje care-mi erau familiare – nu mai mi se parea nimic ciudat ca vad macarale, ca sunt cladiri inalte peste tot, ca sunt 20 de km de la aeroport pina in partea asta de oras, totul era cunoscut. A urmat o baie fierbinte, putin somn (de la 4 la 14) si micul dejun in oras cu limonada cu menta – intre noi fie vorba, nectarul olimpian cred ca e singurul care se poate compara cu limonada cu menta, atit e de buna! -, mers la un film, aflat in ultimul moment de concertul Kylie Minogue si mers la el, apoi luat prinzul/cina dupa concert si intors acasa. Cum era 1 noaptea ne-am zis sa raminem acasa, lasam pe maine iesitul pe plaja.

A inceput bine vacanta mea in dubai. Va povestesc mai multe despre concert al’data. Oricum, nu m-au lasat cu camera foto, asa ca sa vedem ce poze au iesit facute cu mobilul. Probabil oribile, dar asta e… Cel putin am avut locuri in fata.

Sof, nu, inca n-am ajuns in ocean, te anunt eu cand ajung pe plaja 🙂

Umf in Dubai de Ramadan

8 Septembrie 2008

Ca sa-ti zic ce am facut azi (si de fapt nu e neaparat legat de faptul ca tin mortis sa afli ce fac eu p-aici, ci e o exemplificare clara a unei zile care a inceput prost, a continuat si mai prost si s-a terminat superb) :>

No de dimineata pe la ora 8 a pornit alarma de incendiu. Obisnuit din zilele trecute cu ea, am ignorat-o cu succes si am atipit la loc (iti dai seama ca a fost o alarma falsa din moment ce seara iti scriu din acelasi apartament ca cel in care dormeam) :>

Pe la 9 jumate suna telifonu. Era clientu care ma intreba daca m-am trezit. Raspunsul elegant la intrebarea asta nu era „M-am trezit pe ma-ta” ci „I`m awake and i`m leaving home right now”. Si aflii cu stupoare ca cleentu era si el acasa si te-a sunat sa iti zica ca intarzie. Right, like i care.

Si right now s-a facut 10:15. Evident ca de lene am luat masina pana la bou^^client (pentru toti cei 250 de m ce ne despart). Si pentru ca azi s-a spart conducta, la 10:30 eram acolo 😀

Si acu incepe povestea dragii mosului. La micii samurai si ninja este sfanta luna a Ramadan-ului. Care ce insemneaza ea? Insemneaza ca de pe la 6 am pana pe la 6:30 pm micii samurai (a se vedea http://z.about.com/d/cruises/1/0/v/V/3/wadi_rum13.JPG ) si micile ninja (a se vedea de asemenea http://plancksconstant.org/blog1/image2/iran-fashion-show.jpg ) nu papa, nu bea si nu fumeste. Deloc. Adica deloc. Acum veti zice „si ce daca? mie nu-mi pasa ca nu-s arab/musulman/whatever”. Hehehe. Aici e „taina”. Chiar daca nu esti arab/musulman/whatever nu mananci nici tu! Si nu fumezi! Si nu bei! Cel putin nu in public, pentru ca esti o tentatie pentru ceilalti. Acu` nu inteleg eu cum o chestie burtoasa cu o tigara in coltul gurii si o fatza sictirita ar putea constitui o tentatie, da` … Si cica daca calci pe bec si te reclama vreun ninja/samurai ai belit-o, ca faci 3 luni de bulau si/sau aproape 3000 usd amenda (in functie de cum a avut erectie judecatoru` de dimineatza). Boooooooooooon.

Cu cafeaua si tigarile multe de dimineata se face asa: se ia o punga pe care scrie Gucci. Se introduce in ea espresso-ul infofolit bine in chestii de hartie sa nu curga. Se fuge repede cu punga si eventual sarboaica din dotare (voi reveni pe larg despre acest subiect intr-un mail ulterior) in parcare la etajul 1 (MINIM!!!), te ascunzi dupa un jeep (cel mai mare pe care il poti gasi, si eventual intr-un colt) si fumezi rapid 3-5-10 tigari intr-un interval de timp t1 cat mai mic (ca deh afara-s 40 de grazi celsiusi si umiditate maaaaaaaaaaaaare). Rinse, repeat in 1 hour. Varianta beta ar fi asa: cauti un bar aproape de tine care sa fie deschis (de obicei in incinta hotelului) si bei cafeaua la AC cu tigara in mana (http://www.radissonsas.com/cs/Satellite?pagename=RadissonSAS/integration/hotelInfo&language=en&hotelCode=dxbzr e un asemenea loc). Cu parcare privata (adica in nene inchis la culoare parcheaza masina si-ti da cuponu) si servicii misto (adica nu e un nene/tanti acru/acra si morocanos/morocanoasa care sa iti ia comanda si sa iti aduca la masa chestiile). Am mentionat ca se fumeaza inauntru?

Intre timp lucrezi. De pe la 10-11 pana pe la cand da domnul. Si cum Allah nu e crestin, ci musulman toata ziua (stiu, aici e discutabil, e o parere personala, nu dati cu pietre) termini la dracu`n praznic (aka 9-10-11-12 PM). Azi par examplu s-a terminat la 8 jumate (din greseala si din bagat picioarele, nu ca n-ar mai fi fost de facut). Nu intram in detalii, ca-s plicticoase. Ca sa se mai destinda atmosfera se mai baga replici de genul: „Ah you got married … Your life is over … Poor thing.” (ea, colega din India) „But you don`t have a ring, you are not married?” (eu, porcu nevinovat de Romania) „No, i`m divorced” (vaca sacra de India) „Oh but that`s ok, you`re 50 anyway” (iara porcu , de data asta ceva mai vinovat). Dupa care porcu se fereste de un pahar care vine zburand spre el (gol god damn it, din motivul ramadanicesc expus mai sus).

Booooooooooooooooon.

Si pentru ca dupa o zi de kkt (cu CRF – change request form – adica un kkt birocratic prin care un nene X cere altui nene Y sa faca o treaba care face oricum din atributiile zilnice de servici ale lui nenea Y, dari de seama si sedinte de footing – a-propos, termenul de footing nu imi apartine, e marca inregistrata si nu trebuie citit romaneste ci in cel mai pur stil englezesc) ceva tre sa iasa frumos , ma decid sa-mi bag banii la FNI si sa o tai de la servici. Si pentru ca ajung repede la mall (5 km la 120 km/h nu inseamna chiar mult) si implicit la cinema ma duc la mall. Mallu` ie acilea – http://www.ibnbattutamall.com – si cinemau` ie acilea – http://www.grandcinemas.com . Bine, ele de fapt nu-s acolo, dar alea-s adresele de prezentare (sau sit-uri/site-uri). Si cum io e cinefil (si desi eu stiu asta, aparent sotia nu stie) de cinema ma duc sa vaz …. tananananana …. Mamma Mia. Care e de altfel un super film. Cu tanti asta: http://www.imdb.com/name/nm0000658 . Film in care ie 1 mama si 3 tati, in care cine trebuia sa se casatoreasca nu se mai casatoreste, iar cine nu trebuia sa se casatoreasca se casatoreste sau e gay si recunoaste public, in care se canta multa Abba (muuuuuuulta) si in care se danseaza (haios, amuzant). Pe scurt, un film care m-a tinut cu un zambet imbecil pe fatza pe toata durata lui (si nu e zambetul imbecil obisnuit multumesc mult, ci un alt zambet imbecil mult mai amuzat). Si care m-a facut sa cant cu ei si sa ma simt bine (filmul adica). No boooooooooooooooooon. Ca toate minunile, nici asta nu dureaza 3 zile (which reminds me: care idiot a zis ca orice minune dureaza 3 zile? nici una din minunile acceptate de noi nu a durat 3 zile, n-a durat nici macar 40 de minute – ce lui Isus i-a luat 40 de minute sa fabrice vin din apa? Nu domle, a fost instant.) ci doar 2 ore. Nu va mai zic de film, ca asta e spoiler si … well … filmul chiar merita sa il vedeti.

Pe drumul inapoi ascult Radio 3 (un post de limba engleza unde nu behaie un muezin – aici nu e o injurie ci pur si simplu asa se cheama nenea ala) unde canta ceva lent meat loaf si dupa aia alti neni de data ceva mai recenta al caror nume imi evadeaza din memorie momentan.

No bun, scurt rezumat:

Trezit de dimineata – 1 injuratura
Trezit de dimineata sunat de client – 3 injuraturi (cea de la pct 1 + 2 aditionale la adresa mamei clientului)
Ajuns la servici – 1 injuratura (pentru ca esti un porc comod care ia masina dupa el in loc sa mearga cei 200 si oleaca de metri pana la scarbici)
Lucrat la servici – fara numar fara numar fara numar (ca sa citez niste clasici,cadea-le-ar palatu pe ei)
Terminat servici – 0 (zero) injuraturi (pentru ca ti-ai bagat ceva in el de servici)
Vazut film misto – 0 (zero) injuraturi
Ascultat muzica (buna) la radio – 0 (zero) injuraturi + moral

Boooooooooon din nou

Acu sa va povestesc chestii invatate dupa vizionarile mele cinematografile intense:

1. Sotia nu stie ca iti place la cinema – 20 USD in beer
2. Faptul ca te duci la un film sa vezi 3 gagici bune de pe afis (
http://www.newworlds.ph/wp-content/gallery/the-mummy-3/the-mummy3-movie-22.jpg si http://i17.photobucket.com/albums/b76/zoomp1017/mb031.jpg) – 8 USD – pepsi included
3. Faptul ca iti placeau pe cand erai mic romanele lu` nenea Jules si te duci sa vezi O calatorie spre centrul pamantului – 8 USD (bilet + pepsi) + 6 USD (saorma necesara calmarii nervilor)
4. Faptul ca te duci sa vezi ultimul film cu Madam Jolie (sau Bitt/Pitt cum i-o spune) – 10 USD (belet+pepsi+floricele , ca sa sari peste saorma de dupa :> )
5. Faptul ca te duci la Mamma Mia dupa o zi de rahat si te linistesti: priceless
6. Privelistea asta + un pepsi rece la final: heaven on earth

Dubai noaptea, vazut de pe balcon

Dubai noaptea, vazut de pe balcon

[…aici era continut personal, nu va spun, ca nu va e adresat voua!…]

Florin

[nota ‘sotiei’ : sotia stie ca ii place la cinema. de altfel si ei ii place la cinema, cu mentiunea ca ei ii place mai ales la filmele bune la cinema 🙂 si ca ii trimite cateva ghionturi sanatoase fiindca a vazut Mamma Mia fara ea, insa tot nu intelege ce treaba au cei 20 de dolari dati pe bere cu chestia asta…]