Pauza de pranz

. am fost sa-mi iau covricheese
. scria covrichesse
. am vrut sa le zic ca au scris gresit, dar de ce sa ma chinui?
. crescusera pretul
. si-asa era mare
. de la 2,5 la 3 lei

zic – un covricheese
zice – 3 lei. [si-ntinde mana, continuand natural:] dar nu mai avem.
dupa care, fara pauza insira: – covridog, covridog picant, covrig cu …
zic: – doar covricheese, multumesc. nimic altceva. si plec

. imi amintesc de farmacia in care am intrat sa ii iau lui taica-meu „olynth fara acid hyaluronic”
. e de-ala de nas, care face puf si iti desfunda nasul
. farmacista s-a dus sa-mi faca bonul si m-a intrebat de departe  – servetele de nas?
. m-am uitat la ea stramb intrebandu-ma daca am zis ceva fara sa vreau.. – nu!
. a mai batut doua cifre pe casa de marcat: – vitamina C?
. i-am aruncat o privire in care statea intrebarea – ce-ai cu mine cucoana? imbinata cu – acuma imi prezinti tot ce ai in farmacie?
. cred ca a inteles ceva, ca a raspuns la intrebarea nerostita: – m-am gandit ca sunteti racita…
– nu-s!

parca era la fel cu covricheese-ul
– vreau covridog picant?
– nu!

. apoi am venit mancand (pateu cu branza sarata) si cronometrandu-mi timpul de masa. fac fix 30 de minute cat ma duc sa-mi iau un covrig, stau la coada, n-au, ma mut la alt covrig 5 metri mai departe, stau iar la coada, imi iau ceva si ma intorc la work.

. asta daca nu cumva ajungeam cu 5 secunde mai devreme, ca atunci cre’ca ma calca unul cu masina, care s-a enervat ca sta la semafor si a trecut pe rosu, cand eu aveam verde la pietoni
. si s-a oprit fix in traficul perpendicular care se desfasura dupa regulile de circulatie rutiera
. nu s-au busit
. ca s-au oprit aia. a trecut nebunul  printre masini si s-a oprit… la urmatorul semafor, 50 de metri mai incolo.
. am trecut si eu si ma gandeam ca-n basme, sa scuip in san ca era cat pe ce sa auzi de alta calcata pe trecerea de pietoni, pe verde. (ei, nu chiar, ca eram inca pe trotuar, dar mai stii?)

. am scris toate astea pe messengerul Simonei. am inceput acolo sa povestesc si nu ma puteam opri ca stricam chi-ul si nu mai ajungeam sa scriu pe blog ever.🙂

2 Comments »

  1. 1
    vacitim Says:

    Yey. Din ac. categorie: duminica in pauza de autocar la o benzinarie. Ma duc cu s croasante si i le dau cucoanei.
    -Nu vreti si batoane din acestea cu susan la 1,…Ron?
    -NU!!😀

    • 2
      teribilisimo Says:

      Nu inteleg de ce cred ei ca stiu mai bine decat mine ce vreau…🙂

      Sunt la fel ca aia de la mec: vreti si suc cu asta? cartofi? da’ poate o placinta? nici inghetzata?😛 – iar tu te intrebi cine te-o fi pus sa vrei un hamburger ca daca nu voiai scapai de mitraliera de intrebari.


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: