Dimineata de luni

M-am trezit la 8, Singing In The Rain sunîndu-mi dulce la ureche, anuntîndu-mă că ar fi ora de ridicat din pat. Ce melodie superbă ca să-mi încep dimineaţa… Numai că azi dimineaţă nu mă gîndeam decît cum să fac să îl opresc mai repede, şi să mă bag la loc sub pilota, în braţe, în pat. Mai stau 15 minte, zic eu în gînd, pe un ton plîngăreţ-rugător, adresîndu-ma… cine stie cui? Se pare că am o conştiinţă sadică de la care trebuia să primesc aprobare.

Şi fiindca era încă adormită, conştiinţa m-a păsuit de data asta, aşa că m-am cuibărit la loc. Pe la 8 jumătate m-a trezit mîţa, şi mi-am adus aminte (brusc!) ce voiam eu sa fac dimineaţa asta, aşa că am sărit din pat şi m-am uitat dezorientată în jur, să văd unde am proiectat pixica ce, cu jumătate de secundă înainte fusese pe burta mea, în pat. Era bine, puţin nedumerită, dar nu păţise nimic, aşa că am început să mă plimb prin casă, neştiind ce să încep mai întîi.

Trebuia să fac exerciţiile pe care le-am început sîmbătă, le-am decretat zilnice, le-am sărit apoi duminică şi le-am reluat azi (8:45), să fac un duş, să îmi caut pantofii de dans pentru diseară, să mă pieptăn (8:55), sa pun nişte poze pe memory stick, să le pot duce la fotograf sa le scoata azi, să copiez alte poze de pe camera pe laptop, să dau de mîncare la pixică (ce nu avea nici o jenă în a-mi aminti asta), să ud plantele, să îmi amintesc unde am pus acele de păr şi să le iau la mine pentru că fac o probă de coafură de nuntă înainte de dans diseară, să-mi caut şosete, să mi le dau apoi jos că mă încalţ cu papuci şi nu-mi trebuie şosete, să-mi bag laptopul în ghiozdan, telefoanele în geantă şi să plec. Ma spăl pe dinţi, dau să încui uşa, apoi îmi amintesc că nu i-am lăsat mîţei mîncare pentru mai tîrziu, aşa că mă întorc să-i pun, apoi îmi dau seama că nu trecusem nici pozele de pe cameră pe laptop şi nici de pe laptop pe memory stick, aşa că iau la mine cardul de memorie de la cameră şi memory stickul, că fac transferurile mai tîrziu.

Cînd să ies din nou din casă îmi aduc aminte că n-am mîncat nimic, aşa că deschid frigiderul, mă pierd cîteva secunde admirînd spaţiul infinit comprimat acolo, inventariez cu o privire scurtă tot ce e comestibil şi constat că singura posibilitate de a lua ceva la mine stă într-un iaurt activia cu fibre, de baut.

Am rezolvat şi dilema asta, am înghesuit în 30 de minute căt nu a încăput ieri în cele 4 ore cît am pierdut pe acasă pînă să plec la bucureşti. Nu mai rămîne decît… restul zilei, cele 14-15 ore care urmează 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: