Ceatza

Dupa atita impodobit de brad, mi-am zis ca a venit vremea sa ma tratez de craciunita. Incerc tratamentul pe care mi l-am prescris singura. Plec in tarile calde. Atat de calde incat sigur uit de Craciun pana ma intorc. Si-atunci sa vezi surpriza pe mine: „E Craciunul?!! Vaai, nici n-aveam idee. Eu am fost la ‘tratament’ si acolo n-aveau Craciun.”

Am plecat deci de acasa unde era insorit si mai cald decat zilele trecute si am ajuns pe autostrada. Pe autostrada, ceatza. In Bucuresti, ceatza. Si mai frig decat acasa unde era soare. Am ocolit tot Bucurestiul sa vedem daca e ceatza peste tot. Era. Si-asa ajunsesem prea devreme, acum ar cam fi timpul sa mergem pe aeroport. Pe aeroport, ceatza. Si tot prea devreme. Cum am venit dotati, scoatem unul dintre laptopuri si ne uitam la un film.

Intre timp, aeroportul si ceatza nu-mi trateaza craciunita. In aeroport sunt cativa braduti timizi, impodobiti. Nu multi, dar destui cat sa imi tina treaza melancolia Craciunului. (Bradul nostru de la serviciu e mai frumos, daca ne luau pe noi sa le impodobim aeroportul aveau acum ce arata)

Nu-i nimic, se termina filmul, incepe verificarea biletelor, o sa ajung in tarile calde. Acolo sigur nici nu stiu ce-i ala Craciun, nu au brazi impodobiti, nu e frig si nici ceatza. Acolo ma tratez de craciunita.

Doua ore mai tirziu eram inca in aeroport. Ceatza! Ce-i drept, numai la Craciun nu ma gandeam.  Deci eram pe drumul bun. Pina la urma am plecat. De la 11 mii de metri si ceva marunt, noaptea, Istanbul se vede grozav. Numai lumini.

La fel si tarile calde. (E o singura tara, dar termenul consacrat e tarile calde, ce sa-i fac? Nu stiu daca sa folosesc pluralul sau singularul…) Se vad grozav de sus.

Am intrat in aeroport si dupa vreo 3 km jumate (parcursi, multumesc celui de sus, pe unspe milioane de scari si benzi rulante si doar vreo 300 de metri pe podea nemiscatoare) am ajuns la verificarea de pasapoarte. Maiculita, oamenilor astora le plac chestiile mari. Nu vreau sa ma gandesc la teoria compensatiei moderne 🙂 Si mari si multe. Daca nu ma credeti, ar trebui sa fi vazut cozile de la pasapoarte. Maaaari si muuulte.

Si apropo, decoratiile de Craciun in aeroportul asta erau mult mai mari/multe/frumoase – alegeti voi, toate-s adevarate – decat in aeroportul de acasa. Ok, pot sa traiesc cu decoratiile, daca e cald, nu e ceatza si ma duc la plaja. Pana la plaja insa, hai sa iesim din aeroport noaptea asta.

….

Am reusit! Am ajuns la ghiseul de pasapoarte. Am gasit bagajele… si intr-un final am gasit si usile de iesire 😀

Gata, afara, desi noapte, e sigur cald, probabil am sa vad luna, stele, … palmieri? Ne urcam in taxi si dintr-odata iesim din aeroport. Surpriza? V-ati prins din titlu, nu-i asa, ca sunteti prea inteligenti sa va pacalesc…

ERA CEATZA!

 Ce ziceam? Ca nici nu stiu ce e Craciunul? Ca n-au brazi impodobiti? Ca nu e ceatza? Heh! They showed me! Au podoabe de Craciun peste tot si au si ceatza, din cand in cand. Doar cu caldura nu m-am inselat. E cald. Cald… Caldut… Chiar si la 4 dimineata cand l-am scos pe Umf la plimbare. (N-a ripostat, era cumva zombificat)

Anunțuri

2 Comments »

  1. 1
    Zuzica Says:

    Buni!!!

  2. 2
    teribilisimo Says:

    🙂 Zuzi!!

    Da, n-am gasit altceva mai bun de facut decat sa-mi fac blog si sa si scriu pe el, ce sa fac, daca forumul s-a dus de tot…


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: