Poveste pentru printesa.

Mi-aduc aminte de o vreme cand scriam povesti pe margini de foaie cu Humpty Dumpty, oul cel viteaz, in cautarea unei bucati rosii de fericire, dar am uitat povestea si felul de-a o scrie, asa ca azi nu stiu ce sa-ti scriu. Imi ceri o poveste si ma asez in fata foii – vorba vine – si incerc sa gasesc in mine un picior de poveste, de care s-o apuc si s-o trag afara. Vrei poveste de copii mici? Ca povestea veche cu ariciul burzuluit si cum si-a capatat el acele? Sau vrei sa-ti insir cuvinte care suna frumos, ca pentru oameni mari?
Cred ca am scris candva si o poveste cu o broasca testoasa, sau poate doar am visat-o… Mi se intampla sa visez cu ochii deschisi tot felul de minuni. Si printre ele si povesti intregi, dar nu cu zine si zmei. Poate… cu o albina umflata care locuieste la etajul doi al unei flori de iasomie, de unde isi ia zborul dimineata cu atata elan incat gandacelul verzui de la parter se trezeste rostogolindu-se din pat. Sau cu norisorul alb si pufos caruia ii purtam grija fiindca in loc sa pluteasca visator deasupra orasului, minunandu-se de tot ce se petrece acolo, asa cum facea de obicei, s-a luat dupa alti nori razboinici care sigur erau in cautarea unei furtuni.

Da, m-ai prins, incercam sa te pacalesc, sa scriu despre poveste sau povesti pana cand nu ti-ai mai fi dat seama ca n-am scris inca povestea si adormeai leganata de cuvinte. Dar mi-am gresit planul – tu nu adormi pana nu termin povestea. Iar eu inca n-am inceput-o.

Am sa incep o poveste pe care am auzit-o si eu acum mult timp, cand eram mica, si, fiindca n-o mai stiu bine, s-ar putea sa iasa o cu totul alta poveste.

Pe partea stanga a unui riu lat si foarte, foarte lung, in dreptul Copacului cu Vrabii, traia o familie de crocodili. Erau mama si tata crocodil, lungi si verzi, ca orice crocodil, bunica crocodil, putin cam surda si putin cam maronie, cele doua surori crocodil, gemene identice, amandoua la fel de verzi si amandoua purtand cochete o pata din varful cozii, si in sfarsit el, fratele mai mare, crocodilul dungat. De fapt chiar asa i se spunea, Crocodilul Dunga, si nici macar familia nu-l mai striga dupa numele pe care il avea cand era mic.

Crocodilul Dunga nu se nascuse asa, desigur. Doar nu era… zebra! De fapt de-asta si rideau atat colegii de la scoala de el, fiindca semana cu o zebra. (Se pare ca zebrele nu erau foarte populare printre crocodili, dar asta n-as sti sa spun sigur.)
De cand era mic, Crocodilul Dunga era putin mai altfel decat ceilalti crocodili. Nu ca infatisare, inca nu avea dungi, doar ca in loc sa stea doar cu nasul afara, plutind sub apa, ca toti crocodilii cuminti, lui Dunga ii placea sa pluteasca deasupra apei. Si fiindca bunica crocodil il lua la rost de cate ori il vedea plutind deasupra, zicandu-i ca e crocodil, nu bustean, Dunga se ducea sa pluteasca unde nu-l vedea nimeni, in Campia cu Trestii. Si cum plutea el intr-o dimineata fericit, a adormit printre trestii. Cand s-a trezit a vazut ca trecuse toata ziua, se facuse seara si sigur il cautau toti de acasa. A inotat repede si a ajuns nevazut pana in patutul lui de crocodil. A doua zi insa, cand s-a trezit, spatele lui nu mai era verde, ca al oricarui alt crocodil: acum avea dungi!!! N-a stiut niciodata daca nu cumva asta s-a intamplat pentru ca nu o ascultase pe bunica sau poate maimutele alea tembele il pictasera pe spate. Oricum, dungile nu se duceau, desi a incercat toata ziua urmatoare (si urmatoarea, si urmatoarea…) Nu mai ies!
Si cand restul lumii i-a vazut dungile, s-a nascut porecla dupa care il stiu acum toti.

Si pentru azi s-a terminat povestea, fiindca degetele si gandurile mele sunt necesare in alta parte urmatoarele cateva ore. Poate am s-o continui candva 🙂

Anunțuri

1 Comment »

  1. 1
    the princess Says:

    thank you, precious


RSS Feed for this entry

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: