Sa va spun o poveste cu doi oameni, un catel si un personaj pe cat de misterios pe atit de inspaimintator. Datorita unor vagi asemanari si pentru a nu dezvalui numele protagonistilor, ii vom numi Shaggy, Velma, Scooby (aka Scubi) si Stafia Sobolanului.

Shaggy se plimba linistit prin curte cand deodata “Zoinks!” vede in iarba un individ roscat si dubios care nu se misca. Presupunind ca personajul ar fi pus pe rele se catzara pe un stilp de la prispa si o cheama repede pe Velma in ajutor: “Velma, Velma, vino repede, Stafia Sobolanului Roscat e aici! Vino repede!”. Individul nimic. Se preface ca nu-l aude, sau doarme de-a binelea?

Velma se apropie privind intrigata peste ochelari. Cauta un indiciu dar nu gaseste nimic, asa ca nu poate spune daca, deghizat in sobolan, este Mr Mupples, proprietarul magazinului de sucuri care voia sa sperie competitia, sau The Amazing Jimminy, trapezistul ramas fara slujba si in cautarea razbunarii. Si nici nu-i vine sa se duca prea aproape fiindca ii este frica de sobolani. Parca totusi nu seamana cu un sobolan… Prea e roscat si rotund. Parca vede ca e Miss Larousse, profesoara de franceza care -cine stie!- vrea sa caute Comoara din Balta Namoloasa. Si daca totusi … daca e un sobolan?

Vedeai cum ochisorii Velmei se miscau de la stinga la dreapta si inapoi in spatele ochelarilor in timp ce cauta solutia optima, cand deodata: “Jinkies! Am gasit! Scubi poate sa verifice. Scubi! Scubi!”

Scubi vine tzopaind. Se pare ca tocmai mincase vreun Scooby-Snack - prea era voios. Cand o vede pe Velma gesticulind crede ca vrea sa se joace (aici iesiti un pic din caracter, fiindca Scooby adevarat nu are 7 luni si nu are chef de joaca mereu, si pe deasupra si pricepe ce-i spui, spre deosebire de personajul de fata). Incepe Scubi sa sara in jurul Velmei si sa latre. “Te joci cu mine? Te joci cu mine? Ham-ham! Hai sa ne jucam! Mai da tu din mina ca eu incerc s-o prind cu dintii!”

“Nu, scubi, nu, lasa mina mea! Uite Stafia Sobolanului, uite! Cred ca doarme, ia vezi tu, asa e? Ce face? Tu esti un caine curajos.”

“Ham-ham, ne jucam? Ne jucam? Ce faci cu mina intinsa?”

“Iti arat sobolanul, caine prost!!!! Uite-l! Sta nemiscat dar mi-e frica sa ma duc linga el sa vad daca doarme sau nu, du-te tu!”

“Hai, hai, alearga cu mine, uite fac ture in jurul tau! Ham-ham!”

“Grrrr! Scubi, dragule, nu ne jucam! Nu! Jos!”

“Aaaa… ia uite! Ala nu e ursuletul meu maro de plus in iarba! Ce face acolo? Ia sa ma duc sa-l salut, poate el se joaca cu mine, ca Velma e ciudata rau azi.”

Si Velma si Shaggy rasufla usurati cand vad ca [in sfarsit] Scubi si-a inteles misiunea si se apropie tiptil de Stafia Sobolanului adormit. Ce curajos e Scubi! Cum intimpina el necunoscutul, pericolul! In sir indian, cu Scubi in fata, gashca prinde curaj si se apropie cu pasi mici de misteriosul personaj nemiscat. Chiar si Shaggy se daduse jos de pe stilpul prispei si era in spatele Velmei.

Scubi ajunge la Stafia Sobolanului si cu un curaj de nedescris se apleaca sa-l miroasa pentru a deconspira cine se ascunde in spatele mastii. “Trebuie sa fie o masca”, isi spune Velma in gand, “Cum ar putea fi un sobolan adevarat? Sobolanii nu dorm in iarba! O sa vedem in sfarsit cine e!”

“Hmm… miroase ciudat ursuletul. Oare e bolnav? Ia sa-i luam temperatura…”  pune nasul lui umed pe blana roscata din iarba.

Scubi atinge cu nasul Stafia Sobolanului amenintator, asteptindu-se sa fie jucaria lui de plush. Sobolanul se trezeste cu un monstru de caine adulmecandu-l si, speriat, scoate un chitzait ingrozit.

Speriat de jucaria transformata in chestie chitzaitoare care se si misca, Scubi schelalaie si face un salt artistic inapoi nimerind aproape in bratele Velmei care era la doi metri in spatele lui. Demn de acrobatii de circ!

Shaggy o ia la sanatoasa. La fel si sobolanul, trezit acum din somnul linistit de dupaamiaza.

Scubi se ridica de pe Velma si incearca sa-si recupereze din mindria ranita alergind dupa sobolan, dar fara nici un succes.

Velma concluzioneaza dezamagita: …era chiar un sobolan! roscat!

[nota povestitoarei: aceste evenimente chiar s-au intimplat (zau!), dar pentru a pastra ascunsa identitatea participantilor am schimbat numele lor cu unele imaginare - cu o singura exceptie: sobolanul chiar era un sobolan si chiar dormea... (presupun, fiindca n-a avut nimeni ocazia sa-l intrebe ce facea el in iarba)]

La Agrigento, in sudul Siciliei, niste greci au facut acum vreo doua mii jumate de ani niste temple. Sau templuri, daca va place mai mult. Sigur nu Shirley Temple. Am baut si e prea dulce. Nu conteaza. Ziceam de templele construite de greci. Au plantat si maslini grecii astia. Stiati ca maslinii traiesc pina la 3000 de ani? Sau macar asa zicea ghida…

Templele erau mai multe, dar 4 le-am vizitat noi, fiindca erau asezate convenabil in Valea Templelor (nu, nu era egipt, era sicilia). Cel mai mare, templul lui Zeus, era zob. La fel si cel mai vechi, al lui Hercule. Le-au darimat niste crestini. De altfel si pe restul le-au cam darimat, in afara de unul pe care l-au facut biserica. A fost mai simplu asa, decat sa-l darime si sa construiasca biserica noua. Asta e cel mai bine pastrat. Maslinii nu i-au transformat in nimic, asa ca au ramas acolo, si au facut masline in continuare. Mai tarziu au venit alti crestini si au darimat zidurile bisericii sa il faca la loc templu. Nehotariti, crestinii astia…

Templul Concordiei, Agrigento

Templu, Agrigento

Maslin si Templu

Printre maslini milenari

Sau printre pietre milenare :)

Asa mi-am lasat eu amprenta in cultura antica din sicilia.

Epoca de piatra s-a intors

Mai multe poze din agrigento si cateva de la plecare, cu prieteni intalniti pe vapor, in galerie.

Am avut un weekend placut, cu lenevit o gramada, un drum pina la bucuresti dupa pozele de nunta, lenevit si mai mult a doua zi si apoi mers la o nunta. Azi e marti si ma uimeste acest fapt. Nu stiu cum a trecut timpul. Si ieri a fost luni si am fost la serviciu… dar dupa am iesit la plimbare…

Parca nu mai e chiar vara. Prin padure sunt frunze aurii pe jos. Se intuneca de la 9. Ieri a fost si racoare seara. Nu ca ma pling. Racoarea e buna, dar sa vina si ea anuntata. Nu asa, brusc, in prima seara cand ies eu la plimbare in padure. Si am iesit si fara umf, fiindca a adormit in timp ce ne uitam la un film, pe la 7, si l-am lasat adormit. L-am trezit pe la zece jumate, pe seara, cu un telefon, sa vina sa ma transporteze acasa, fiindca experienta cu asteptatul autobuzului 30 de minute de mai devreme nu-mi placuse deloc.

Plecand fara umf de acasa n-am avut masina, fiindca eu nu conduc, asa ca a trebuit sa gasesc mijloace alternative de a ajunge in Trivale. Am pornit-o pe jos, spre statia de autobuz cea mai apropiata. Cand sa ajung mi-am dat seama ca autobuzele care trec pe aici nu ajung unde vreau eu. Asa ca m-am razgandit si am pornit-o spre alta. Doar ca pe drum mi-am dat seama ca e una care ar putea fi mai aproape, pe alt traseu. Mai aproape da, dar cu autobuze care circula cu frecventa de 30 de minute minim. Si nici n-avea automat simpatic de bilete (cu care m-am imprietenit intr-o zi, cand am vrut sa vad cum se foloseste). Am luat bilete de la magazinul din statie de unde am aflat si ca soferul de pe 2B (autobuzul care mi-au spus ca merge unde vreau eu) nu este tinar si frumos, asa ca n-au habar daca vine des sau nu. Heh, de parca s-au uitat vreodata vinzatoarele de acolo daca e tinar sau frumos! Adonis sa fie si n-ar sti. Dar nu era - am aflat eu 30 de minute mai tarziu.

Oricum, nu conteaza, mare dezamagire nu-i, ca doar nu cautam adonishi in autobuze. Voiam sa va spun ca vine toamna. Si e ciudat. Ca abia e jumatatea lui august. Nu trebuia sa astepte pina dupa 1 septembrie? Poate iar trebuie facute niste ajustari in calendar? Facem lunile de toamna de cate 35 de zile fiecare, ca sa corespunda cu realitatea? Alea de iarna cate 25 sau mai putin, in functie de an, dar musai decembrie sa aiba 27, ca sa nu pierdem craciunul si nici liberele de dupa. Alea de primavara ramin cum sunt, si iunie mai primeste vreo 10 zile, ca e simpatic. Iulie ramine cum e el, iar lui august ii taiem vreo 10 zile. Pentru cine e nascut dupa 20 in luna august… asta e, ghinion. (Si-asa nu vrea sa sarbatoreasca si nici nu vrea cadou, auzi la el!) Sa se mute in septembrie (sau in… madagascar unde sigur nu se adopta calendarul meu, ca aia-s natiune insulara, nu prea le pasa lor de nimic).

După Tunis (care-i subiectul de mai jos si vine după ăsta, anapoda!) a urmat Malta. La Valetta, capitala Maltei. Aici n-am mai fost în excursie organizată, deşi vreo 2-3 păreau interesante, cum ar fi Mdina, fosta capitală a Maltei, sau Off Road Adventure, sau inotatul cu delfinii, sau plimbare pînă la Laguna Albastră… Am vrut să ne plimbăm singurei pe străzile Valettei şi să facem poze. Nimic mai mult. Şi cam asta am făcut.

Vaporul ancorează tot în mijlocul orasului, deci n-am avut prea mult de mers din port. Şi cum mă informasem pe net dinainte, n-am făcut cei 300 de metri pînă în centru cu autobuzul sau cu taxi-ul, ci pe picioare. Era prea aproape. Am urcat în zig-zag şi am ajuns pe zidurile de sus, de unde am făcut poze. Era cam la fel de cald ca in Tunis… Cladiri frumoase in Malta, străzi împodobite de-am crezut că-s în cartierul chinezesc (dar nu, eram in malta), cabine de telefon britanice, lire malteze care-s 2 euro si ceva, maşini şi caleşti care circula pe stînga, ca-n anglia,  oameni foarte multi, vinzători amabili şi vorbitori de engleză, deşi limba din malta se numeşte malteză şi singurul cuvînt pe care-l ştiu este “triq” (înseamnă strada). Erau inscriptii bilingve, malteză/engleză, că aşa m-am prins. A, ba nu, stiu si “prim ministru” fiindcă se spune la fel ca la noi. Am văzut eu scris pe statuia unui omuleţ îngîndurat.

Umf zice că era apa murdara, cu gunoaie, dar nu era decît într-un golfuleţ. În altă parte am văzut eu oameni coborînd în apă şi era curată. Oricum, mie mi-a plăcut Malta. Păcat ca nu erau plaje pe nicăieri. Dar na, era construit pe stîncă oraşul ăsta… dacă era pe plajă nu mai era aşa fortificat sau cu asa o istorie. Poze mai multe aici, in galerie. Si astea de mai jos, în format mai mare, tot in galerie.

În port. Aşa-i că Umf arată ca o floricică? :P

Oras fortificat

Omuleţul îngîndurat - prim ministru (click pt poza mare)

Aşa iese cînd ne facem poză singuri...

Ce de oameni! Şi nu-i aşa că pare a fi Oraşul Chinezesc, cu alea agăţate?

Ceasul asta spune cat e ora, ziua din luna si din saptamînă

Asta spune alte chestii, nu stiu exact ce

Iar zîmbetul de Wallace si Gromit

Musiu' le cal

Iesirea spre mare

Si eu pe acolo

Se aparau bine!

O bucatica din La Valetta

Si plecam si din Malta...

După care mergem să mîncăm ceva, că prea ne-am plimbat mult

Ca de obicei, mai multe poze în galerie.

Joi dimineata m-am trezit devreme si am tot asteptat, pe punte, sa vad Africa. Treaba e ca abia pe la 12:00 a inceput sa se vada asa, prin ceata, parca niste munti… Ma plictisisem deja si eram pe la piscina, asa ca prima imagine din Africa a fost intrarea in portul Tunis. Numai ca nu arata a Africa, ci a Arabia. Deci nu, n-am fost in Africa, am fost in Nordul Africii, care e cu totul altceva. Nu ma asteptam oricum sa vad Boshimani si lei in savana, dar parca voiam altceva decat orasul tipic arabesc… Am fost in orasul vechi si desi lui Umf i-a placut, eu am avut cu ce-l compara si a iesit mult in dezavantaj (fiindca el n-a fost in orasul vechi in Dubai, pe cand eu am fost). E mai murdar, mai darapanat, mai neingrijit, mai urit mirositor. Dar stradutele strimte, pasajele inguste, portile colorate, vinzatorii ambulanti, dughenele cu sandvichuri, magazinele cu uleiuri parfumate, acoperisurile, mozaicurile, cupolele de moschei, toate fac un amestec interesant. Doar ca souk-ul din Dubai era mai frumos decat cel din Tunis :)   (poze mai multe in galerie)

Africa??

Camila

Pasaj din Souk

Moschee si acoperisuri

Mozaic

Ruine Cartagineze sau Romane

In schimb mi-a placut satul alb-albastru Sidi Bou Said, initial, probabil, sat de pescari dar unde acum toti se ocupau cu vanzarea de zdranganele, negociatul, alergatul dupa turisti si marketingul agresiv sau cu daruirea de buchetele de iasomie, daca erai atit de zgarcit, cum ziceau ei, incat sa nu-i iei domnisoarei de linga tine un buchetel de un euro. Sau cu facutul de ceai cu menta la terasa care avea umbrele tot alb-albastre sa se incadreze in peisaj. Si umf, cu palaria lui azurie se incadra binisor. Si la culoare se apropia de populatia locala Oricum, casele erau albe si orice oblon, gratie, usa, paravan, balustrada sau mai stiu eu ce erau de un albastru azuriu care dadea tare bine in poze. Si mai erau si flori. Asa ca mi-a placut acolo, chit ca erau 60 de grade la soare si vreo 45 la umbra.

Alb, albastru si flori

Cu palaria azurie

Cerul e la fel de albastru

Sidi Bou Said

Eu aveam palarie alba

Zimbet marca Wallace & Gromit

Pentru comparatie: Wallace & Gromit

o casa

Asa-i ca se potriveste si palaria mea in peisaj?

Pentru mai multe poze sau pentru variantele mai mari ale astora de mai sus, link la galeria de pe sitnet, unde sunt si pozele din Malta, care intra in urmatorul subiect. Primele 4 pagini din album sunt din Tunis.

Ca sa fie cateva si aici pe blog, nu numai in galerie, avem cateva poze de pe vapor, apoi din Savona, Barcelona si de pe catamaran pe linga Palma de Majorca (n-am pus piciorul pe insula, am fost doar pe catamaran si in apa.)

Prima noapte pe vapor, deci… Camera grozava, intunericul bezna, somnul dulce. De ce m-am trezit eu la 5:30 n-as putea spune, dar cum totusi am facut-o, am aprins o veioza, am aruncat un ochi pe ziarul de seara care dadea multe detalii despre ziua ce urma pe vapor si in afara lui, si am aflat ca soarele rasare la 6:11, asa ca mi-am pus un tricou si cele doua hanorace pe care le aveam pe mine, unul peste celalalt, am urcat cu liftul de pe puntea 6 pe 12 si am scos nasul la aer. Nu era asa frig, dar era vint, fiindca vaporul mergea cu ceva kilometri la ora. A, pardon, noduri!

6 dimineata pe vapor

rasarit pe mediterana

La soare

Savona parea a fi un orasel mic si destul de plicticos, asa ca n-am coborit de pe vapor decat o ora, sa facem cateva poze in zona portului (care, mare noroc, e fix in oras, nu la 10 km departare, ca in alte parti), sa bem un ceai cu gheatza si sa-i luam sofiei o vedere cu orasul, pentru colectie. Ne-am intors pe vapor si ne-am petrecut timpul liber in piscina si jacuzzi. Si am facut un exercitiu de urgenta cu alarme veste de salvare

Savona

Savona

Aia mica in galben cu palarie, linga turn, sunt eu!

una dintre piscinele de pe vapor

Ne scufundaaam!

Barcelona, a doua zi. Musai sa mergem pe La Rambla, vestita strada. Mergand pe ea m-am intrebat de ce e asa vestita? A aruncat un ochi spre statuile vii sau spre cele de ceara si am cotit-o pe stradutele mici si interesante care impinzesc locul, pina am ajuns intr-o piata, apoi pe alte stradute, apoi la o catedrala in renovare , apoi pe alte stradute la alte cladiri pe care, probabil, cu o harta in fatza, as putea sa le numesc, dar ce rost ar avea? Oricum, am stat vreo doua ore pierdutzi pe stradutze strimte si am facut cateva poze, dupa care ne-am grabit spre vapor, fiindca ne-am amintit ca din port pina in oras era de mers si de trecut un pod maaare pe care am facut 45 de minute la venit. Doar ca la intoarcere am dibuit autobuzul si n-am facut decat 7 minute.

Podul spre Barcelona

in barcelona

O piatza pe acolo :)

un pod

statuie vie pe La Rambla

M-a cam dezamagit Palma, vazuta de aproape, prea n-avea plaje - mai mult stinci de pe care se chinuia sa coboare in apa cate un turist optimist. Plaje putine, oras mare, cladiri multe. Poate alte orasele mai mici sa fie bune de plaja in Majorca. Apa foarte sarata, pe asta am testat-o. Si pestisorii mici si nu foarte speriosi. Iar catamaranul mi-a placut si el, doar ca n-a mers cu pinze, cum ma asteptam eu, ci cu motorasul ascuns sub punte.

Palma de Majorca

Pe catamaran

Palma de Majorca

Mai multe poze in galerie: http://florin.sitnet.ro/foto/main.php/croaziera1

Maine sper sa am timp sa pun si partea a doua din croaziera, cu Tunis, Malta si templele de la Agrigento, din Sicilia.

La noapte ne cautam un locsor bun de privit cerul, fiindca vin meteorii. Vin gramada peste noi Si noi o sa fim acolo, asteptandu-i O sa aiba o surpriza, sunt sigura.

A, si sa nu uit, am pus in galerie poze din prima jumatate a croazierei, adica Savona, Barcelona si Palma de Majorca. Ca sa ajungeti la galerie dati click pe poza cu barcutza.

O sa pun si aici cateva poze, dar nu acum ca mi se duce bateria de la laptop. Oricum, click pe vapor ca sa vedeti poze seara asta